extra-

Din franceză extra- < latină extra.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

1. element de compunere care înseamnă:
   1. „afară (de) ”, „ (în) afară”, „deosebit (de) ” și care servește la formarea unor adjective.
   2. „superior”, „ultra-”, „foarte” și care servește la formarea unor adjective.
2. (folosit izolat)

   Vin extra

   Mazăre extra.

• extracontabil
• extracorporal
• extradur
• extraestetic
• extrasezon
• extraurban
• extrașcolar

• DEX '98 via DEX online