Variante de scriere Vezi și : inventă

Etimologie

Din franceză inventer. Confer italiană inventare.

Pronunție

  • AFI: /in.venˈta/


Verb


Conjugarea verbului
inventa
Infinitiv a inventa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
inventez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să inventeze
Participiu inventat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a crea, a născoci ceva nou care nu a existat până atunci, a imagina pentru prima dată; a face o descoperire tehnică.
    A inventat un nou sistem de ...
  2. a prezenta drept adevărate lucruri imaginare, care nu există, neadevărate; a scorni, a născoci; p. ext. a minți.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din inventa.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru inventa.

Referințe