Sari la conținut

No Wave

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
No wave
Origini stilisticePunk rock, avant-garde[1]
Origini culturale1970s, New York City[1]
Instrumente tipiceChitară, chitară bas, baterie, clape, saxofon
Popularitate[2]
Subgenuri
Dance-punk, Noise rock, Punk jazz, Super 8 film
Alte subiecte
New wave, Post-punk, Experimental rock, artă vizuală

No wave a fost o muzică underground, super 8 film, artă de performanță, artă video, și artă contemporană apărută la sfârșitul anilor 1970 spre mijlocul anilor 1980 în downtown New York City când orașul a fost un pustiu de chirii ieftine și droguri ieftine.[1][3] Termenul "no wave" este în parte o subcultură punk satirică, bazată pe specificul respingerii genului new wave. Muzica No wave a fost o reacție contra actelor new wave.[4][5] The movement would last a relatively short time but profoundly influence the development of independent film, fashion and visual art.[6]

Formații notabile

[modificare | modificare sursă]

Trupele muzicale, care pot fi considerate ca reprezentanți de bază ai stilului sunt: Teenage Jesus and The Jerks, Glenn Branca, Rhys Chatham, Mars, James Chance and the Contortions, DNA, Bush Tetras, Theoretical Girls, Swans și Sonic Youth.[7]

Alte formații și alți artiști

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Romanowski, P., ed. () [1983]. The New Rolling Stone Encyclopedia of Rock & Roll. H. George-Warren & J. Pareles (ed. Revised). New York: Fireside. p. 717. ISBN 0-684-81044-1. 
  2. ^ Romanowski, p.717: "It seemed to have had its short lifespan built in from its inception."
  3. ^ Masters, Marc. No Wave. London: Black Dog Publishing, 2007, p. 5
  4. ^ „NO!: The Origins of No Wave by Marc masters for Pitchfork 15 ianuarie 2008”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Alison Pearlman, Unpackaging art of the 1980s, p. 188
  6. ^ Masters, Marc. No Wave. London: Black Dog Publishing, 2007, p. 200
  7. ^ en Walter, Weasel. „New York No Wave Archive”. New York No Wave Archive. Arhivat din original la . Accesat în . 
  • Marc Masters, No Wave. City: Black Dog Publishing, (2008). p. 9. ISBN 1-906155-02-X.
  • Berendt, Joachim E. The Jazz Book: From Ragtime to Fusion and Beyond, revised by Günther Huesmann, translated by H. and B. Bredigkeit with Dan Morgenstern. Brooklyn: Lawrence Hill Books, 1992. "The Styles of Jazz: From the Eighties to the Nineties," p. 57–59. ISBN 1-55652-098-0
  • Masters, Marc. No Wave. London: Black Dog Publishing, 2007. ISBN 978-1-906155-02-5
  • Moore, Alan W. "Artists' Collectives: Focus on New York, 1975–2000". In Collectivism After Modernism: The Art of Social Imagination after 1945, edited by Blake Stimson & Gregory Sholette, 203. Minneapolis: University of Minnesota Press, 2007.
  • Moore, Alan W., and Marc Miller (eds.). ABC No Rio Dinero: The Story of a Lower East Side Art Gallery. New York: Collaborative Projects, 1985
  • Pearlman, Alison, Unpackaging Art of the 1980s. Chicago: University Of Chicago Press, 2003.
  • Reynolds, Simon. "Contort Yourself: No Wave New York." In Rip It Up and Start Again: Post-punk 1978–84.[referință neconformată] London: Faber and Faber, Ltd., 2005.
  • Taylor, Marvin J. (ed.). The Downtown Book: The New York Art Scene, 1974–1984, foreword by Lynn Gumpert. Princeton: Princeton University Press, 2006. ISBN 0-691-12286-5

Legături externe

[modificare | modificare sursă]