Vai al contenuto

Dentex gibbosus

À prupositu di Wikipedia
U denticciu imperiale
Dentex gibbosus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Actinopteri
Imbrancamentu Acanthopterygii
Classa Percomorphaceae
Ordine Spariformes
Famiglia Sparidae
Generu Dentex
Nome binuminale
Dentex gibbosus
Constantine Samuel Rafinesque, 1810

U denticciu imperiale (Dentex gibbosus) hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i Sparidae.

Descrizzione

[mudificà | edità a fonte]

U denticciu imperiale si caratterizeghja da un corpu lungarinu è cumpressu latiralmente, incù una gobba spurghjente annantu à u fronte. U so culore varieghja da grisgiu argentatu à brunu duratu, incù rispechji argentati annantu à i fianchi. E so nutaghjole sò di regula giallastre.

Ripartizione

[mudificà | edità a fonte]

Omu trova u denticciu imperiale in l'acque calde è timperate di l'oceanu Atlanticu, di u mare Terraniu è di u mare Neru. Affizziuneghja i fondi rucciosi è rinosi, induv'ellu si nutrisce di picculi pesci, di crustacei è di molluschi.

U denticciu imperiale hè prisente in l'acque marine di Corsica.[1]

U denticciu imperiale hè sulitariu è territuriale, culluchendu si in picculi gruppi à u mumentu di a riproduzione. Hè attivu per u più di notte, piattendu si in i ciottuli di i scogli durante a ghjurnata. Dentex gibbosus pò aghjunghje una taglia massima di circa 60 centimi.

U denticciu imperiale hè qualchì volta chjamatu Dentex dentex gibbosus.

Cunsirvazione

[mudificà | edità a fonte]

Benchì u denticciu imperiale ùn sia micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata, a so pupulazione hè sottumessa à una prissione criscente duvuta à a pesca eccessiva è à a distruzzione di u so ambiente. E misure di cunsirvazione sò necessarie per assicurà a perennità di 'ssa spezia emblematica di l'acque custiere di u mare Atlanticu è di u mare Terraniu.

Riferimenti

[mudificà | edità a fonte]
  • Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.
  1. Miniconi (2017).

Altri prugetti

[mudificà | edità a fonte]