Sari la conținut

Alicante

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alicante
Alacant
—  Capitala Alicante  —
Alicante / Alacant

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Alicante se află în Spania
Alicante
Alicante
Alicante (Spania)
Poziția geografică
Coordonate: 38°20′43″N 0°28′59″V ({{PAGENAME}}) / 38.34528°N 0.48306°V

ȚarăSpania Spania
Comunitate autonomă Comunitatea Valenciană
Provincie Provincia Alicante
Comarcă[*]l'Alacantí[*][[l'Alacantí (comarque of the Valencian Community, Spain)|​]]
Prima atestare324 î.Hr. (Lucentum)

Guvernare
 - Primar (Ilinca I)Luis Barcala[*][[Luis Barcala (politician spaniol)|​]][1] (Partidul Popular, )

Suprafață
 - Municipiu201,27 km²
Altitudinem.d.m.
Altitudine maximă1209 m.d.m.
Altitudine minimă0 m m.d.m.

Populație (2017)
 - Municipiu 329.988 locuitori
 - Densitate1.639,53 loc./km²

Fus orarUTC+1 (+1)
 - Ora de vară (DST)UTC+02:00 (+2)
Cod poștal03000-03016
Prefix telefonic+34 (Spania) 96 (Alicante)

Localități înfrățite
 - HerzliyaIsrael
 - NisaFranța
 - CarloforteItalia
 - MatanzasCuba
 - OranAlgeria
 - RigaLetonia
 - ToyookaJaponia
 - WenzhouRepublica Populară Chineză
 - LeónNicaragua
 - EsmeraldasEcuador
DevizăMuy Ilustre Fiel y Siempre Heroica Ciudad de Alicante // Molt Il·lustre Fidel i Sempre Heróica Ciutat d'Alacant

Prezență online
[www.alicante.es Site oficial al orașului]
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Alicante
Poziția localității Alicante
Poziția localității Alicante
Poziția orașului pe harta cu regiuni

Alicante (în spaniolă Alicante, în catalană Alacant) este capitala provinciei Alicante, a comunității autonome Valencia, situată în sud-estul Spaniei, la Marea Mediterană. Populația era de 329.988 de locuitori în 2017.

În prezent, Alicante este unul dintre cele mai moderne și mai frumoase orașe de pe coasta Spaniei . Această metropolă, denumită în limba catalană Alacant, este (alături de Barcelona și de Valencia) unul dintre cele mai importante porturi și stațiuni turistice la Marea Mediterană și totodată, principalul centru comercial și de pescuit al regiunii Valencia.

Comunitatea românească de aici numără oficial 2930 locuitori, fiind numeric a treia comunitate străină din provincia Alicante în 2016, după algerieni (7427 locuitori) și marocani (3587 locuitori), fiind urmați de columbieni, italieni sau ruși. Populația străină din oraș numărând 12,56% din populația totală a acestuia.

Castelul Santa Barbara

Spre deosebire de Valencia, istoria orașului Alicante a fost întotdeauna mai strâns legată de apă decât de uscat. Apărată numai de Castelul Santa Barbara, localitatea și-a concentrat toată atenția în direcția mării. Castelul Santa Barbara construit în secolul XVI de regele spaniol Filip al II-lea a fost precedat de citadela construită de mauri în secolul VIII.

Alicante este una dintre cele mai vechi așezări umane de pe coasta spaniolă a Mării Mediterane. În istoria orașului un rol important a fost jucat de greci, de cartaginezi, de romani și de mauri. Așezarea a fost întemeiată de greci, care în secolul IV î.Hr. au ridicat pe unul dintre dealurile din apropiere colonia Leukon Teijos (Orașul Luminii), botezată mai apoi Akra Leuke (Muntele Alb sau Punctul Alb).

Așezarea a fost extinsă în secolul III î.Hr. de către cartaginezi, care au utilizat-o ca bază a comerțului maritim din apropiere de coastă. Alicante a căpătat o importanță economică și politică sporită abia pe vremea romanilor (218 - 201 î.Hr.). La vremea aceea, aici funcționau ateliere de prelucrarea pietrei și hale unde se conserva peștele care lua ulterior drumul Italiei. Lucentum, numele dat de romani orașului, s-a dezvoltat încorporând coastele nordice ale muntelui Santa Barbara și zona cartierului Benalin din ziua de astăzi.

Mai târziu, pe vremea maurilor (711 - 1244), acesta a devenit unul dintre cele mai populate sectoare ale orașului, cunoscut sub numele de Al-Lukant. Ca urmare a tratatului semnat între Aragon și Castilia, în 1179 orașul s-a regăsit la granițele zonei afectate de Reconquista, pentru ca sub domnia lui Jaime al II-lea să intre în componența Regatului de Aragon (1304). În 1490, Alicante a primit de la Ferdinand al II-lea Catolicul statutul de oraș. În 1691, Castelul Santa Barbara a fost asediat de francezi, iar în timpul Războiului Spaniol de Succesiune (1701 - 1714) a fost ocupat temporar de austrieci. Războaiele napoleoniene au ocolit orașul, care în perioada ocupației Valenciei (1811) a devenit capitala provizorie a regiunii. Alicante a suferit totuși în timpul Războiului Civil Spaniol (1936 - 1939), când au fost distruse și furate multe dintre operele de artă importante, care împodobeau bisericile și mănăstirile locale.

Grafic clima Alicante

Clima este subtropicală, cu veri lungi și fierbinți și ierni blânde.

Observatorul din Ciudad Jardín
1971 - 2000 ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec TOTAL
Temp. max.(°C) 16,8 17,8 19,2 20,9 23,6 27,2 30,1 30,6 28,4 24,4 20,4 17,6 23,1
Temp. min. (°C) 6,2 7,0 8,2 10,1 13,3 17,1 19,7 20,4 17,8 13,7 10,0 7,3 12,6
Precip. (mm) 22 26 26 30 33 17 6 8 47 52 42 26 336
Demografia Alicante (1900-2005)
an populație
1250 2.500
1350 3.250
1418 1.539
1609 5.040
1646 6.174
1717 11.019
1735 12.604
1754 14.394
1768 17.213
1786 17.345
an populație
1797 19.313
1803 21.447
1857 27.550
1860 31.162
1877 34.926
1887 40.115
1897 49.463
1900 50.495
1910 55.116
1920 63.382
an populatie
1930 71.271
1940 89.198
1950 101.791
1960 121.832
1970 181.550
1981 245.963
1991 265,473
1996 274.577
2001 288.481
2006 322.431
2011 334.329

Alicante este unul din orașele cu cea mai mare creștere din Spania din punct de vedere economic. Economia locală este bazată pe turismul de agrement, facilitat de existența plajelor curate ca și Costa Blanca cât și a diferitelor sărbători populare. Sectorul terțiar cât și administrația publică joacă un rol important în economia orașului. Dezvoltarea sectorului construcțiilor a ridicat mai multe întrebări legate de probleme de mediu. Orașul găsduiește sediul Oficiului pentru Armoizarea Pieței Interne, și un procent însemnat din funcționarii oficiului locuiesc aici. Universitatea din Alicante este localizată în San Vicente del Raspeig, lângă orașul Alicante. Peste 25000 de studenți frecventează cursurile universității.[2]

Primarii orașului Alicante
Primari în timpul a doua Republică Spaniolă (1931–1939)
Perioada Numele primarului Partidul politic
19311934 Lorenzo Carbonell Santacruz PRRS
19341936 Alfonso Martín Santaolalla PRRS
19361936 Lorenzo Carbonell Santacruz IR
19361937 Rafael Millá Santos PCE
19371938 Santiago Martín Hernández PSOE
19381939 Ángel Company Sevila FAI
19391939 Ramón Hernández Fuster PSOE

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Argos 
  2. ^ Annual Report for academic year 2008-09. University of Alicante. es

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alicante